Public pe blog eseul câştigător la Concursul „Visul meu european”, ce s-a desfăşurat în luna aprilie a.c. Am vrut prin acest eseu să îmi exprim viziunea (simplistă) şi nevoia de a vedea în situaţia Europei de astăzi un exemplu de cum nu ar trebui să progreseze conceptul de „construcţie europeană”.
„Europa de astăzi traversează noi experiențe ale devenirii. Nu știm dacă sistemele politice, cele economice, sau cele culturale ne influențează foarte mult sau care dintre ele ne contorsionează conștiințele, dar efectele pot genera pierderi importante – de timp – parcurgerii necesare unei construcții europene importante. Întotdeauna ideea de Europă unită a fost gândită fie într-un mod suprarealistic, fie într-unul de balon al idealismului nemăsurat. Pentru noi Europa este doar un sentiment cu motive ideale ce nu poate parcurge un alt traseu decât cel al convertirii noilor viziuni venite din partea tinerilor, a generației care poate crede sau încearcă să creadă că Europa este un destin, nu născocit, inventat sau alterat din când în când cu pestrițe crize, conflicte, cât mai degrabă unul determinant al civilizației noastre. Din acest motiv, eseul de față își propune obiectivul de a oferi câteva motive ideale pentru Europa de astăzi.
Constantin Noica se întreba într-un minunat volum, “mai putem fi salvați?” (Noica 2012: 8). Își punea întrebarea aceasta prin anii ’80. Noi, privind la evenimentele recente, la scepticismul general aprofundat de “specialiștii” în Europa, la încercarea de a confisca ceea ce s-a clădit până acum, la o retrezire a tipologiilor de naționalisme care a devastat Europa ani la rândul, ne dă încrederea pentru a obține curajul necesar propunerilor venite prin scrierea acestui eseu introductiv, ca pe o încercare în explicarea motivelor îmbunătățirii condițiilor Europei de astăzi.
[…]” continuarea poate fi citită AICI.
Diplomație și Cultură - Dragoș Preutescu 