RSS

Interviu Andreea Epure – coregraf

02 Noi

Ne apropiem prin acest interviu de ceea ce este mai tradițional, într-un loc unde dansul popular, obiceiurile sunt cele ce fac să calculăm identitățile unui loc și ale oamenilor de acolo. Din inima Gorjului, Andreea Epure, coordonatoarea unui ansamblu folcloric din Polovragi, “Cheile Oltețului”, ne va răspunde la câteva întrebări menite să limpezească tendințele nocive ale cotidianului de astăzi. Nu este un interviu pentru nemurirea sufletelor moarte, nu este un interviu pentru cei sălbăticiți de nesiguranța aprecierii unor istorii uitate, dar este un interviu pentru cei care apreciază frumosul și istoria dansului tradițional.

  1. Andreea, aș dori să ne spui mai multe despre tine și despre interesul pentru dansul popular românesc. De unde a început toată povestea?

Ce aș putea să vă zic despre mine? Mă consider o persoană care își cunoaște limitele, sunt pasionată de călătorii, muzică și dans, acestea din urmă fiind cele mai mari pasiuni ale mele. Sunt studentă în anul 2 la Facultatea de Teologie ’’Andrei Șaguna’’ din Sibiu, specializarea teologie-asistență socială. Mândria poporului român şi a rădăcinilor mele se reflectă cel mai bine în dansul popular. Este o lume încărcată de istorie, tradiţie şi voie bună, o lume creată special pentru a trezi conștiința fiecăruia dintre noi, cu privire la ceea ce am fost, suntem şi tindem să devenim. Dragostea pentru tot ceea ce înseamnă tradiţie, arta și dans popular mi-a fost insuflată de către tatăl meu. Asistând la una dintre repetițiile ansamblului al cărei membră sunt și al cărei membru a fost și tatăl meu, acum fiind instructorul acestuia, am descoperit plăcerea de a dansa. Felul în care membrii ansamblului de atunci repetau câte 4 ore în  fiecare seară numai pentru a învata un dans, m-a ajutat să realizez cât de frumoasă este arta dansului popular românesc. Am început să dansez de mică, de la vârsta de 7 ani, în cadrul grupului format la Școala Generală din Polovragi, de învățătoarea mea, d-na Doina Bălan (căreia doresc să-i mulțumesc pentru încurajare și sprijinul acordat atunci și acum). Cu timpul, pasiunea mea pentru dans s-a amplificat, așa că tatăl meu m-a inițiat în ansamblul în care era și el membru, dar în trupa mică de dans (cei cu vârste între 6 și 14 ani). O dată cu trecerea anilor, foarte mulți dintre colegii mei au renunțat la dans, însă eu am continuat să explorez pur şi simplu plăcerea de a dansa. Mai târziu, am conştientizat că este mai mult decât o pasiune trecătoare, este o modalitate de a nu lăsa pradă uitării zestrea naţională, de a ,,exporta” dansul popular românesc. Eu în dans îmi găsesc liniștea și uneori tind să cred că poate așa a fost să fie.

  1. De ce dansul popular românesc a pierdut și încă pierde atât de mulți adepți? Ce alte “peisaje” ne fură imaginația și plăcerea de a face, poate ceva mult mai natural?

Adepții s-au pierdut și încă se pierd deoarece generația noastră caută ceva nou, au înclinații spre muzica ușoară (manele, disco, hip-hop etc.), astfel dansul popular ajungând să fie considerat demodat și chiar învechit. La noi, în această zonă a Gorjului, tineretul a preferat să meargă la oraș, din nevoie de bani și în căutarea unei vieți mai bune și astfel, automat, tradiția se pierde, dar cine este cu adevărat pasionat de dansul popular, undeva acolo în inima sa, nu uită ceea ce îi place și mai ales nu uită de unde a plecat.

  1.  Ne poți spune cinci cuvinte reprezentative pentru dansul popular românesc? Și de ce le-ai ales tocmai pe acestea?

Muncă, pasiune, talent, dragoste și tradiție. Reuşita în dansul popular înseamnă, în primul rând, foarte multă muncă şi dragoste pentru ceea ce faci. Consider că principala trăsătură pe care trebuie s-o îndeplinească cineva care practică și predă dansul, este dragostea față de folclor, respectul față de tradiție, de acei oameni care păstrează, conservă și promovează dansul și muzica populară, tradițiile și obiceiurile populare autentice. Toate acestea pot fi însușite și transmise doar cu inima!

  1. Cum este zona Gorjului, mai ales cea din Polovragi? Care este cea mai frumoasă legendă din minunata zona a României pe care ne-ai descris-o?

Se zice că zona comunei Polovragi este un loc presărat cu legende. O legendă care mie îmi place foarte mult este aceea potrivit căreia liderul spiritual al geto-dacilor, Zalmoxe, ar fi locuit în peștera Polovragi. Tot aici, vracii prelucrau o plantă rară, numită polovraga, folosită ca remediu împotriva bolilor. Este posibil ca denumirea localității și implicit a peșterii și mănăstirii să fie de origine dacică, referindu-se la credința lor religioasă, sau la practicile medicale din viața lor. Această legendă apare în „România Pitorească” (1901) a lui Alexandru Vlahuță, prin descrierea zeului protector Zamolxe care îndemna poporul dac la luptă, iar „stropii ce se preling și picură și azi din steiurile acestea sunt lacrimile lui”, care deplâng soarta poporului dac cucerit de romani. În apropiere de peșteră, arheologii au descoperit urmele unei cetăți dacice.

  1. Ce ne poți spune despre dansurile pe care ansamblul folcloric Cheile Oltețului” le prezintă în spectacole?

Dansurile pe care noi le prezentăm în spectacole sunt din zona noastră, a Gorjului, dar avem și câteva suite specifice mărginenilor. Pot spune că ceea ce prezentăm pe scenă sunt dansuri care încă se mai joacă la noi în Polovragi și pe care noi încercăm să le transmitem mai departe generației următoare.

  1. Ce le transmiți celor care vor să facă parte, sau fac deja parte din ansamblul folcloric “Cheile Oltețului”? Ce îi atrage pe ei să fie dansatori?

Ei știu deja ce trebuie să știe. Colegii mei vin la repetiții din pură pasiune. Aici învaţă tainele dansului popular, aici fac primii paşi. Învaţă despre elementele costumului popular, care la noi în ţară este foarte diferit şi frumos, despre celelalte zone folclorice şi cel mai important, învaţă să danseze. Această activitate le prinde bine, mai ales că în viaţă mai trebuie să fii şi altfel: pozitiv, vesel, să nu ai trac. Cei mai apreciaţi sunt aceia care ies pe scenă şi au aceste calităţi. Ei deja au făcut asta de nenumărate ori şi ştiu ce înseamnă un act artistic, devin mai responsabili şi, în general, devin mai atenţi cu persoana  lor.

  1. Oare reușim noi să găsim o alternativă curată la toată tranziția cotidiană de care avem parte, prin dansul popular? Ce putem regăsi în el: tradiție, istorie, identitate, simplitate, continuitate?

Suntem obișnuiți ca traiul cotidian să ne ofere o multitudine de mijloace cu ajutotul cărora să reușim să dobândim un trai de viață cât mai bun. Din păcate însă, cotidianul ne absoarbe cu totul și uităm de latura spirituală a vieții, de tradiție și de cele mai multe ori chiar de cultură. Dansul popular ar putea fi un mod de evadare din ritmul nostru obișnuit, reprezentând un stil inedit de reintegrare în tradiția bogată și puternic înrădăcinată în spiritualitatea poporului român. Eu cred că dansul popular ne oferă nu doar o alternativă de evadare de la toată tranziția cotidiană, ci reprezintă o necesitate de asumare a istoriei și a tradiției strămoșești care ne alcătuiește ca indivizi ai acestui popor. Astfel, dansul popular devine un curs introductiv în valorile tradiționale oferind în schimb atât identitate, cât și simplitate, asigurând implicit continuitatea poporului român.

  1. După părerea ta, care este cel mai frumos dans popular românesc?

Sinceră să fiu nu m-am gândit niciodată la asta. Pentru mine toate dansurile populare sunt frumoase. Nu cred că aș putea să aleg unul anume.

  1. Ce mesaj le transmiți tinerilor din generația noastră? Unde ne aflăm și unde trebuie să ajungem?

În plină creștere a audienței manelelor, muzicii hip-hop și dansurilor aferente, puțini mai sunt cei care își amintesc de tradiția folclorică românească. Fiecare ascultă ce vrea, ce-i place, dar eu cred că tot mai bine ar fi să predomine muzica populară, pentru că este mai frumoasa, mai dulce, pentru că este a noastră. Dansul popular românesc este unul dintre cele mai spectaculoase dansuri din lume și apreciat peste tot în lume. Arta noastră populară, manifestată sub toate aspectele ei, prezintă o bogăție neprețuită pentru toți cei care își iubesc țara si neamul.

Dansul popular împreună cu cântecul și cu strigăturile ce îl însoțesc, formează un tot armonios ce nu poate fi despărțit. Jocurile populare românești, prin frumusețea costumelor și a melodiei, prin suplețea și expresivitatea mișcărilor, prin voiciunea pe care o imprimă oamenilor, contribuie în mare măsura la realizarea educației estetice. Folclorul este unul dintre elementele fundamentale care au determinat păstrarea entității noastre naționale, chiar dacă apare divizat pe zone geografice.

  1. În final aș dori să ne spui ce simți atunci când te afli pe scenă și îți dai seama că reprezinți o parte din istoria unui loc, ale unor generații întregi care au creat dansul popular românesc?

Când dansezi, scopul tău nu este să ajungi într-un loc anume, ci este să te bucuri de fiecare pas pe care îl faci. Toată lumea ştie să se simtă bine, să se exteriorizeze prin dans, dar nu toată lumea dansează bine, nu toată lumea se exteriorizează cum trebuie. Dansul este o artă capabilă să emoţioneze pe oricine, indiferent de vârstă sau de nivelul de pregătire. Cu toţii sunt impresionaţi de arta dansului, se spune că fiecare dintre noi am dansat încă de mici pe diferite stiluri de muzică, după preferinţe. Cu toţii am fost surprinşi în încercarea de a crea o coregrafie a noastră, unii dintre noi au şi visat, au şi ajuns cunoscuti, datorită acestei pasiuni a dansului. Ba mai mult, dansul dezvoltă talentul şi impune eleganţă şi ţinută. Indiferent că eşti începător sau că ai puține cunoştinţe despre dans, tot trebuie să înveţi câteva elemente de bază. Lecţiile de dans ne învaţă dobândirea unei poziţii corecte a corpului în timpul dansului, muzicalitatea, coordonarea şi uşurinţa în mişcare.Când dansez, mă simt liberă.

Anunțuri
 
Un comentariu

Scris de pe 11/02/2012 în Interviu

 

Etichete: , , , , ,

Un răspuns la „Interviu Andreea Epure – coregraf

  1. Live Tips

    11/02/2012 at 12:23 PM

    Ne îndepărtăm din ce în ce mai mult de tradiție (dans, muzică, meșteșuguri, obiceiuri) din cauza unui program malefic care urmărește acest lucru. Cei care au creat și pun în aplicare acest program vor să ne uităm identitatea, originile, istoria, iar ceea ce este grav, este că acest proces este vizibil și la alte popoare. Mass-media este plină de „rahaturi” ambalate frumos despre altceva. Un altceva trandy, nu conservator. Generația adolescenților de azi are un sistem de valori (valori?) în care patriotismul sau folclorul nu sunt de găsit. Câți din 10 mai îndrăgesc muzica populară sau câți din 10 ar mai îmbrăca un costum popular? Cred că nu exagerez dacă spun 1 din 10, deși adevărul e 0,x din 10. Felicitări Andreei pt. ceea ce face și oamenilor ca ea. Trebuie să păstrăm vie această luptă împotriva uniformizării culturale, împotriva distrugerii noastre ca popor.

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: