RSS

Puterea membrilor

02 Feb

Ultimele poziţionări ale unor importanţi membri de partid din România au dus la dezbateri care vizau consecinţele şi motivaţia lor, dar şi a celor care vor alege în viitor. Vorbim în continuare despre o nouă clasă politică, cu noi lideri, tehnocraţi, persoane carismatice, dar nu ştim de unde să începem.  Oare schimbarea unei clase politice vine numai din protestele de stradă? Sau doar din propria iniţiativă a unor importanţi lideri (prea puţin probabil)? O soluţie acum ar fi punctul de vedere al membrilor de partid. Nu vorbesc de marii lideri ai partidelor, ci vorbesc de membrii simpli şi de sub-lideri. Dacă o logică a protestelor nu găsim, lideri noi nu am identificat, atunci problema trebuie rezolvată în interiorul partidelor. Rolul le revine celor care mai au credinţă şi respect faţă de societate. Fiind mai educaţi, mai neprinşi în artele marilor compromisuri şi cu un discurs foarte bun, pot face o diferenţă şi îmbunătăţi o viitoare clasă politică.

Am şi câteva exemple. Unul dintre ele este cazul doamnei Adriana Săftoiu (PNL). A demisionat din Parlament, dar continuă să fie membru de partid, ceea ce îi oferă posibilitatea să ajusteze mult mai bine cu puncte de vedere critice situaţia politică actuală.  Ultimele declaraţii făcute susţin ipoteza mea. Adriana Săftoiu lansează un mesaj apolitic (fiind membru de partid) şi echilibrat: „Sunt parlamentarul care nu a trişat cu penibila condică de prezenţă, care nu şi-a dat cartela altor colegi sau alte giumbuşlucuri. Am reuşit, de multe ori să nu ne ridicăm la a fi «elita clasei politice». Am încercat să susţin orice propunere bună, indiferent cine a iniţiat-o. Au venit propuneri din partea PDL-ului, unele bune, altele cumplit de rele, dar nu mi-a păsat culoarea politică” (sursă: Adevărul.ro).

Al doilea caz este cel al europarlamentarul Cristian Preda din partea PD-L. Printre ultimele propuneri menţionate a fost aceea de alegere a unui premier independent în fruntea Guvernului. Un tehnocrat, care să conducă un guvern politic. „Eu cred că soluţia dezirabilă în acest moment ar fi un guvern de larg consens, asta ar fi soluţia ideală. Un asemenea guvern are o raţiune tocmai pentru că suntem în an electoral: un guvern de larg consens care să asigure, care să garanteze alegeri neconstetate. Mă tem însă că nu suntem într-o asemenea perspectivă. Nu există în clasa politică asemenea resurse, nu poţi să faci din nimic un lucru bun, nu se poate. Cred că soluţia fezabilă este în acest moment un guvern cu un premier independent şi, în acelaşi timp, un guvern cu o majoritate cât mai semnificativă. Un asemenea guvern nu ar elimina suspiciunile, dar un premier independent ar garanta totuşi, altfel decât un guvern de larg consens, o anumită neutralitate faţă de jocul politic” (sursă: Gândul.info).

Exemplele pot continua. Ludovic Orban, Daniel Oajdea etc. Sincer, nu identific la PSD o astfel de persoană. Dacă are cineva un exemplu, cu mare interes voi da atenţie. De ce vorbesc despre rolul membrilor de partid? Pentru că acolo se face selecţia, pentru că ei pot juca rolul de sub-lideri şi pot demara o competiţie mai corectă în cadrul partidelor. Pentru că în opinia lui Richard Katz (vezi “Party as linkage: A vestigial function?”) membri de partid, sau viitorii membri de partid, sunt o sursă de comunicare între lideri şi alegători. Ei pot demara şi construi un canal de participare activă a cetăţenilor în deciziile luate de marii lideri. Problema este cum se legitimează ei în propunerile şi acţiunile făcute. Ce motivaţii au? Sunt personale sau de grup? Au un plan politic sau doresc să câştige aprecieri şi critici?

Mai important decât atât, trebuie să observăm ce direcţie urmează membri şi sub-liderii de partid. Pe cea a partidelor, a cetăţenilor sau a altor membri de partid? Membri de partid mai pot fi puşi în categoria de non-lideri (vezi Pippa Norris despre conflictul ideologic, poziţionarea sub-liderilor şi non-liderilor). Dacă membri de partid urmează o direcţie a cerinţelor opiniei publice, aici trebuie să aibă discernământul şi pragmatismul de a alege ce este potrivit pentru politicile publice şi clasa politică din România. Am văzut că în stradă fiecare e cu problema lui sau a altuia. Aşa cum am mai menţionat, trebuie să ne concentrăm pe 3 mari domenii: Justiţie, Educaţie şi Sănătate.

Identificarea de lideri din rândul cetăţenilor, sau lideri care se pot identifica din rândul protestatarilor, este o altă discuţie. E puţin controversată, dar soluţii există. Ceea ce am explicat eu este doar o ipoteză. Sunt convins că membri de partid vor citi articolul. Nu este important să citim, ci să înţelegm şi să acţionăm. Dar cel care va încerca să copie un mecanism, sau un model de înţelegere, va pica în capcană dacă nu are consilieri buni sau intenţii mai bune (nu zic bune că idealizez ceva ce nu se poate achiziţiona într-un timp prea scurt).

Anunțuri
 

Etichete: , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: